
DENUMIRE STIINTIFICA
Stiuca (Esox lucius)
DENUMIRE POPULARA
Marlita (pana intr-un kg), Catea , Ciuca, Fita.
FAMILIE
Esocidee

RASPANDIRE
In unele rauri si lacurilor, in special Delta Dunarii, Dunare.
DESCRIERE
Botul de forma unui cioc de rata. Gura mare, larg despicata, cu multi dinti. Falca de jos mai lunga decat cea de sus . Inotatoarea dorsala situata mult spre coada. Coloratia variaza dupa ape, de la cenusiu – verzui la galben – verzui pe spate burta alba, laturile vargate, marmorat. Inotatoarele cu mai multe dungi transversale de culoare neagra – cenusie. Are corpul relativ gros, cilindric si alungit, avand , de regula, lungimea obisnuita 30 – 40 cm (exceptional 1.5 m), iar greutatea de 0.500 g – 1 kg (exceptional 6 – 25 kg). In primele stadii de viata stiuca traieste in carduri si, ca si ceilalti pesti, se hraneste cu microorganismele din apa. Mai tarziu devine solitara si aproape exclusiv ihtiofaga. Desi lacoma, stiuca nu se hraneste tot timpul cu toate ca digera repede si ramane cu stomacul gol, sta zile intregi inactiva, pentru ca apoi sa inghita mai mult decat ii este necesar.Activitatea stiucilor se declanseaza aproape simultan, nu numai intr-un anumit loc sau intr-o apa, ci pe un teritoriu mult mai larg, asa cum se intampla si cu incetarea hranirii lor.
SE PESCUIESTE LA
Voblere, linguri oscilante si rotative , twister, pestisor viu.